Funeriu. Doua pagini :)
Am aceste fotografii chiar de la Daniel Funeriu.
Cind vorbeste despre scoala romaneasca, despre urgenta de a o reforma, foloseste aceasta comparatie foarte relevanta.
Iata:
-in Romania
-in Franta
Ce rezulta?
-in Romania
-in Franta
Pentru a aveala noi tramvaiul din Franta, profesorii din Romania trebuie sa lupte ca elevii lor sa aiba pagini similare cu cele din Franta. E un detaliu, dar din suma detaliilor corectate la timp ies lucruri solide mai apoi. Detalii necorectate vor da, adunate, o cultura a cirpelii si a improvizatiei.
Detaliile necorectate dau, de pilda, majoritatea comisiei parlamentare care l-a audiat pe Funeriu si care, in ciuda raspunsurilor ministrului desemnat, l-a picat. Intr-un fel, firesc: Daniel Funeriu nu semana cu cei care au alcatuit majoritatea!
Servicele mau tradat. Cum a ajuns lucrarea mea de baculareat pe mana unui nimenea? Ci ci cine e funariu asta caremi turbula linistea? Si a dato si pe Goagal.
Ce dovada mai vreti ca scoala romaneasca e o scoala care scoate “filosofi” pe banda rulanta.Cum sa isi gaseasca locuri de munca ,cand cu totii se pricep doar la filosofie,dar la practica ioc!
Intrebare: cat a predat domnul Funeriu in Franta si cat in Romania? Si la ce nivel? Greu de comparat doua lucrari, una de romana, alta de matematica. Si sa extrapolezi rezultatul la tramvai si spatii verzi devine de-a dreptul comic.
lori: nu ati inteles nimic! aveti vreo legatura, oare, cu Univ Spiru Haret?
ce mi se pare cumplit, este felul batjocoritor , cum au fost tratati dl. croitoru si ministrii propusi.
am väzut din nou un parlament ostil romaniei, unul
care are indicatii de partid, un parlament care cu obräznicie saboteazä romania si vrea sä fie stat in stat.
vrea respect,
dar parlamentul nu respectä.
am väzut un tanär bolsevic, cu retoricä tipic comunistä, arogantä si oraznicä, antonescu.
asa este antonescu, nu este liberal, este un läträu
un urmas de cinste a lui ilici.
asearä la nasul, m-a inpresionat pläcut dl. funeriu.
dar romania nu are nevoie de tineri ca funeriu.
romania sustine läträi, repetenti si chiulangii.
postare noua!
@C. Patrasconiu
Dvs. nu ati inteles nimic din mesajul meu. Nu aduc un omagiu scolii romanesti, dar nici celei franceze : le cunosc foarte bine pe amandoua, si nu din povestiri, ceea ce sigur nu-i cazul dvs.
Remarc doar ca acea comparatie facuta este superficiala si fortata, asa ca nu-si are rostul. Doar ca sa mai dea nastere la o postare. Mai degraba prostrare.
Vad ca domnul funeriu a capatat prin empatie, meteahna prezidentiala de a compara filozofii cu ospatarii, in defavoarea primilor fireste. Spre stiinta dansului, fanatismul si bunul simt nu pot fi fi caracteristici simultane. Si o intrebare pentru dumneavoastra stimate domn patrasconiu: de ce pe blogul pe care il pastoriti este permisa (si insotita de emoticoane zambarete) balacarirea lui Geona si Antonescu si orice referire colocviala la adresa sefului dumneavoastra spiritual este grabnic cenzurata, exact ca pe vremea cizmarului ?
@Lori: eu cred ca am trecut cu totii prin scoala romaneasca. Si cred ca unii ne aducem aminte doar de ce vrem. Eu imi aduc aminte de multe: de cum se copiaza, de cum se inchid ochii la copiat, de cum se pun note dupa ureche sau arbitrar, de cum se formeaza “cuiburi” de elevi preferati din alte motive decat inteligenta, harnicia sau caracterul lor… Si imi aduc aminte de aerul de miserupism arogant al multor cadre didactice, de maniera execrabila in care tratau creativitatea sau originalitatea, de totala lor lipsa de preocupare cu incurajarea cinstei, etc.
Am avut ajutor de la Dumnezeu ca in unele cazuri am avut profesori care erau dispusi sa investeasca timp si rabdare cu elevii care se straduiau sa se tina de carte… Si acestia sunt de fapt cei care tin scoala romaneasca pe nivelul marii.
Ideea centrala este ca in timp ce profesorul francez face comentarii si evaluari scrise pe lucrare arata interesul lui pentru evolutia acelui elev. Si mai arata ceva: se rasplateste munca, interesul si chiar se evalueaza lucrarea, nu altceva… Modul de a ne raporta la altii reflecta de multe ori modul in care ne raportam la noi insine.
Iar Romania sufera de mult timp de lipsa respectului de sine, de un complex ciudat…