Un partid nou?
URR nu a fost ultima tentativa de a se crea un partid politic nou care sa rupa logica jocului politic autohton. A fost insa, din punctul meu de vedere, ultima propunere de partid nou care a stirnit multa emotie si multa simpatie.
Formulele politice asa-zis noi care au urmat URR-ului fie au fost neinsemnate, fie au fost create din ratiuni preponderent pragmatice (vezi PLD; desi, in aceasta privinta, e de consemnat nuanta ca a fost un partid nou populat de oameni politici cu experienta si CV de partid!).
URR a ramas demult o amintire frumoasa pentru politica romaneasca.
M-am intrebat de multe ori de ce ar fi nevoie pentru ca experimentul URR sa se repete si sa fie mult mai mult decit a fost. Sa obtina, adica, succes!
Cosmin Alexandru, presedintele partidului care promova “Conspiratia bunului-simt”, povesteste in revista 22 citeva lectii despre partidul al carui simbol a fost. Mi se pare important de retinut:
Pentru ca o nouă mişcare politică să reuşească în România de azi, ea ar avea nevoie de câţiva oameni cu suficient de mulţi bani încât să-şi poată permite luxul de a-şi urmări şi finanţa obiectivele politice fără a trebui să facă înţelegeri cu politicieni dispuşi la orice. Acum 10 ani noi nu am găsit astfel de oameni în România.
Şi ar mai avea nevoie de mulţi oameni care să-şi dorească să intre, să reziste şi să se realizeze în serviciul public, fără a face înţelegeri cu funcţionari publici dispuşi la orice. Nici astfel de oameni n-am găsit suficient de mulţi acum 10 ani.
Cosmin adauga, sceptic, dar si vag increzator: “Poate că acum oamenii ăştia au apărut, poate că e mai uşor să afle unii de alţii şi să lucreze împreună la un proiect politic. Deocamdată însă, piaţa politică pare stabil împărţită între PD-L, PSD, PNL şi UDMR. Din felul în care s-au raliat resursele financiare şi mass-media, pare o piaţă politică închisă. Bine închisă. Din păcate, ea e închisă nu doar pentru alte proiecte politice, ci şi pentru alegătorii români înşişi. E închisă şi în faţa conectării la politica mare, europeană, şi în faţa propriei modernizări. Cum o deschidem – e o întrebare pentru următorii 20 de ani.”
Cum o deschidem?
O să fac totuși o mică observație: dvs. postați atât de des, încât e imposibil să se închege orice discuție pe vreun subiect. Eu apreciez articolele dvs., dar blogul a devenit mai mult read-only.
Romania este tara celor multe inceputuri care nu duc nicaieri. Un partid nou care sa faca ce??? Sistemul electoral si practica politica arata in asa hal ca o constructie de acest tip ar costa si ar dura mult prea mult.
Daca sistemul electoral ar fi uninominal majoritar (chiar si in doua tururi) iar practica politica ar fi una bazata pe o minimala paleta de principii/ ideologii, atunci am avea ce discuta.
Altfel nu exista decat metoda Voinescu, Preda, Macovei, TRU, Paleologu, etc. O metoda excelenta, care daca da o masa critica vom avea si solutia la criza eticii.
ce se intamplä acum in romania.
este lupta mogulilor si interlopilor, contra romaniei , a romanilor.
un vot pt. GEOANÄ este cheia datä mafiotilor pt. distrugerea romaniei.
CRIN , ESTE O FIGURÄ DE CARTON MANIPULATÄ DE PÄTURICI:a mintit tot electoratul.
danbadea–are un articol f. bun.
astia cu banii lor , distrug romania.
deja au guvern,era fäcut demult de coalitia GRIVCO:
nica,
varujan,
ponta,
orban,…….
NU SUNT BUNI OAMENII CORECTI; VOR OAMENII LOR SÄ MANIPULEZE:
ACUM CAND VA FII GREU; VINOVAT ESTE PARLAMENTUL , CU GEOANÄ SI CRIN IN FRUNTE; AU BOICOTAT GUVERNUL BOC:
BANI NU VOR VENII:
ROMANII , AU VOTAT MINCIUNILE LUI CRIN SI GEOANÄ?
E relativ simplu. Sunt două condiţii pe care i le-am arătat lui Cosmin Alexandru acum aproape 6 ani. Condiţiile oneroase de şeptel şi teritorialitate la înfiinţarea partidelor, descurajează orice iniţiativă. Pentru înfiinţarea unui partid politic, numărul minim de membri trebuie să fie 2. Limitele actuale pot fi păstrate ca condiţie necesară numai pentru FINANŢAREA partidelor. A doua condiţie este cea de abolire a pragului electoral. 5% este o limită excesivă. El poate fi scăzut la 2,7%, limita fiind dată de norma de reprezentare a unui parlamentar european. Atacarea la CCR, via Avocatul Poporului, a legii de organizare a partidelor, precum şi a legii electorale, ar fi calea.